Oamenii au nevoie de schimbari. Din cand in cand trebuie sa faci ceva ca sa iesi din rutina de fiecare zi. Că dacă nu, te cântă cucii până îţi revii psihic, în caz că te loveşte depresia. De-asta unii din noi încep să ia lecţii de dans, alţii se duc la sală, învaţă să cânte la un instrument, sau se angajează sau îşi schimbă locul de muncă. Personal, am încercat două chestii. Una care se include între acţiunile enumerate mai sus, cealaltă puţin mai ciudată şi care, probabil mi-a făcut mai mult rău decât bine. Mâine se face o săptămână de când m-am angajat ca Junior Web Developer la un mic studio web. Tot mâine se face un an şi ceva de când am decis că facultatea nu e aşa importantă, pentru că nu ceea ce înveţi teoretic te face om, ci tot ce reuşeşti să înţelegi din amalgamul de informaţii care ne e oferit de Guvernul României, prin aceasta entitate extraordinară care se numeşte “Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului”, şi mai ales ceea ce ştii să faci.
Am descoperit în 2 ani şi ceva de facultate (eram aproape convins de acest lucru încă din timpul liceului) că nu-mi foloseşte la nimic să mă chinui să iau note mari, sau să trec toate examenele, dacă nu am chef. Să zicem că, dintr-o dată, mi s-au schimbat concepţiile şi mi-a apărut în minte ipoteza că, totuşi, trebuie să te conformezi sistemului cât de cât dacă vrei să îţi duci planul diabolic de self-developing la final. Am vrut restanţe, am restanţe. Multe. M-am transformat în ceea ce nu concepeam vreodată că am să ajung. Într-o lepră. Poate că au contribuit şi anumiţi factori externi negri sau albi, roz sau albaştri, roşii sau galbeni, care m-au împiedicat să îmi dau seama de lucrul ăsta mai devreme. Acum, mi-e să nu fie prea târziu. Pentru că m-am obişnuit să nu fac nimic. Şi e al dracu de greu să ieşi din starea de “stat degeaba”. Promit solemn că voi încerca începând chiar de mâine. În mod sigur nu am timp să învăţ pentru examenul de joi atât cât ar trebui, deci n-am nici cea mai vagă idee dacă îl iau sau nu.
În altă ordine de idei, ceea ce fac eu la muncă e chiar mişto, am început să îmi dau seama cum stau lucrurile atunci când lucrezi serios şi, sincer, îmi place la nebunie când reuşesc să fac ceva bine, din prima, fără improvizaţii ciudate. Încerc să devin din ce în ce mai bun, cu fiecare tag html scris şi cu fiecare proprietate css “nimerită” din prima :).
Acestea fiind spuse, sper să am mai multă inspiraţie pentru următoarele posturi.
Leave a Reply