În ultima vreme am observat că popularitatea mea pe LinkedIn este într-o creștere lină dar continuă. Prin urmare, primesc destul de des diferite oferte de job de la diferite companii, fie ele de recrutare sau efectiv de IT. Citind multe astfel de oferte și răspunzând (negativ) la majoritatea dintre ele, vă voi spune niște povești în legătură cu interacțiunea pozitivă sau negativă cu departamentele de recrutare/resurse umane.
Dear boys & girls
Am avut (ne)plăcerea, acum câteva săptămâni să primesc un mail de la directorul suedez al unei companii multinaționale care se exprima cam în felul următor, într-o engleză bună, dar din punctul meu de vedere, cu o exprimare și un ton îndoielnice:
Dragi băieți și fete,
Spuneți-mi dacă sunteți interesați sau dacă știți pe altcineva interesat…
Căutăm niște oameni deștepți și orientați spre client care știu să vorbească cu oamenii la telefon…
Uitați detaliile aici (link către job description).
Salutări,
Gigi Hașeristu’ (pseudonim)
Manager zonal
I-am trimis un mail cu feedback legat de tonul lui și de cum văd eu un mail de prezentare a unui job la o companie care se vrea serioasă. Ca un rezumat, i-am zis că nu cred că este OK să se adreseze cu “băieți și fete”, având în vedere ca nu are idee cu cine are de-a face. În al doilea rând i-am explicat că punctele de suspensie se folosesc în cazul unei enumerări nefinalizate, când se așteaptă o finalizare, sau în conversațiile nu foarte elevate de pe facebook. Apoi, tonul imperativ mă irită oarecum (“spuneți-mi”), și în mod sigur nu sunt singurul dintre destinatari cu această reacție. Nu în ultimul rând, l-am sfătuit să fie mai atent atunci când include destinatarii, pentru că dacă s-ar fi interesat măcar un pic despre profilul meu, ar fi aflat că nu mă intereseaza absolut deloc un post în vânzări sau în departamentul juridic (căci la asta se referea oferta lui). Astfel, atât timpul lui cât și timpul meu pierdut se poate reduce. Recunosc că răspunsul lui a fost amuzant și a ieșit bine din această situație: “În mod clar, acest email nu ți-a fost destinat. Ignoră-l și continuă să zâmbești :)”. Presupun ca n-a mai primit feedback atât de tăios până acum 😀 .
Ortografie și gramatică îndoielnică
Nu o dată am primit mesaje cu oferte de joburi, prezentate folosind exprimări de clasa a 2a, cratime lipsă, litere mici unde ar trebui sa fie majuscule, etc. Poate sunt și eu picky și cârcotaș, dar întotdeauna am căutat seriozitate și profesionalism pe unde am lucrat, atât de la oameni aflați la același nivel cu mine, cât și de la șefi sau subordonați. Pentru că altfel, în opinia mea n-ai cum să construiești o colaborare de succes. Și acest sentiment de profesionalism se construiește începând cu lucrurile mici, inclusiv cu impresia inițială pe care ți-o lasă acea companie, care se recomandă prin persoana care se ocupă cu interacțiunea cu potențialii candidați.
Practice makes it perfect?
Am mai întâlnit oferte venite la o lună-două distanță, pentru același job, de la același ofițer de recrutare. Nu cred că este greu să îți notezi pe undeva dacă l-ai mai contactat pe individu’, și dacă ți-a răspuns pozitiv sau negativ. Cum ziceam și mai devreme. Înseamnă mai puțin timp pierdut. Că doar de-asta ducem lipsă cu toții, de timp folosit eficient. Sau eficace. Acum trebuie să recunosc, am fost la interviul pentru Zitec a treia oară când am fost contactat, dar asta și pentru ca firma confidențială unde lucram înainte bătea pasul pe loc, cu tendințe spre înapoi.
Lucruri bune
Adicătelea, nu zic că mă aștept la “dumneavoastră” și alte cele, dar având în vedere și într-adevăr exprimarea familială și mai puțin reverențioasă (informală) se potrivește în anumite situații, prin senzația de “closeness” pe care ți-o dă un “Salut!”, “Bună!” sau un “tu” bine așezat în text. De asemenea, majoritatea ofertelor sunt bine targetate, demonstrând faptul că într-adevăr angajații au fost atenți la abilitățile mele și îmi oferă oportunități pe baza acestora, și nu random.
Concluzie
Cu bune și cu rele, sunt de acord că recrutorii își fac treaba destul de bine, numai că în general ar trebui să aibă grijă la exprimare, ortografie și punctuație, pentru că pentru un cârcotaș ca mine, contează chiar și lucrurile astea. Impresia trebuie să fie de o colaborare de la egal la egal, pe modelul “Help me to help you”. Dacă angajatul/viitorul angajat este mulțumit din toate punctele de vedere, HR-ul își ia comision, firmele (atât cea de recrutare, unde este cazul, cât și clientul) merg bine, clientul final este mulțumit și afacerile cresc, asta ducând la o îmbunătățire a industriei, și mai departe a economiei.
Leave a Reply