Nedeterminare totala

Noi oamenii, suntem niște animale foarte ciudate. Să luăm situația ipotetică în care suntem rugați de cineva să facem o anumită chestie. De pildă, suntem într-un oraș, și plecăm la o anumită oră spre alt oraș, din întâmplare unde se află cineva-ul respectiv. Să spunem că acea chestie pe care trebuie s-o facem e preluarea unui pachet de la o terță persoană, transportarea din primul până în al doilea oraș, și predarea lui acelui cineva. În primă fază îl refuzăm pe Cineva, pentru că ora la care poate terța persoană să se întalnească cu noi, este inoportună, datorită faptului că ne strică toate planurile perfecte făcute deja de câteva zile. După milogeli ale Cineva-ului, și refăcutul planurilor perfecte, găsim o soluție bună. În acel moment, Cineva se răzgândește și spune că nu-i mai trebuie pachetul. Și după aia să te rogi tu de Cineva să i-l dai. “Hai, mă, că-ți trebuie, depinzi de el. Te rog eu, lasă-mă să ți-l aduc!”. “NUUUUU! Nu mi-l aduce!!!! Orice, dar nu asta!!!!” . Păi să nu-ți vină să-i dai cu ceva în cap?